Mi-am promis eu degeaba ca nu o sa imi mai pun sentimentele la expo , da’uite ca..in zile ca astea cand sunt trista..cand astept asa o minune sa-mi cada in cap vreau sa scriu. Sa scri despre tine e trist. E ca si cum ai proba o haina veche.  

Imi place ora violeta iarna. E ora aia in care cerul nu mai e fad e violet ca apoi sa fie rosiatic. E ora mea. Ora mea de liniste , ora mea de vise, ora mea de lacrimi.

Chestii siropoase? Mda..

Si am avut asa o pornire azi sa alerg si…am alergat. La cat de frig era afara nici nu puteam sa respir. Dar am fugit. Am uitat de mine, am uitat de ce simt, de cine ma face fericita cu un simplu semn , am uitat de toti si toate. Incepeam sa ma incalzesc, mi se facuse cald rau la un moment dat..si imi era atat de bine.. Lasasem in spate tot ce nu-mi placea. Si zambeam. Eu nu mai eram eu. Eu nu mai era om. Eu eram..vant,cer, si zambet.

 Fumez…